Stefan Iordache

Uneori simt cum tot ce mi se intampla are un sens si agitatia din jur e facuta tocmai pentru a ma proteja. Am avut un weekend in care am trait sentimentul acut ca nu am avut timp sa respir si sa ma linistesc. Mi-as fi dorit sa pot sa pot sa savurez ziua de duminica...
La serviciu am intrat din plin in probleme si am incercat senzatia de a nu reusi nici aici sa imi acord un ragaz. Mi-am aruncat ochii catre televizor si am vazut la Realitatea imagini cu Stefan Iordache.
Am simtit brusc cum sangele o ia la vale cu viteza si am intrebat fara nici un sens:
- De ce dau la Realitatea imagini cu Stefan Iordache?
O colega s-a uitat si mi-a zis:
- Sunt imagini, unele sunt de pe you-tube.
- Dar de ce le dau? ce s-a intamplat cu Stefan Iordache? Vineri il dusesera la Viena. S-a intamplat ceva cu el???
Si vestea m-a lovit:
- A murit ieri...
- De ce??? De ce a trebuit sa moara?!...
De Inaltarea Sfintei Cruci, in zi de post, Stefan Iordache s-a retras din aceasta lume nebuna. Mi se deruleaza imagini in minte, ii aud vocea si rasul ragusit si astept ironia... Un talent unic, o minte sclipitoare intr-un om absolut normal... Usurinta cu care a stiut sa dea viata personajelor de la Hamlet la Petrini, reputatia dobandita inca din tinerete nu l-au rupt de lume si de viata, le-a iubit, le-a ironizat, le-a inteles si le-a acceptat. Era o lume si singur umplea o sala si sufletele noastre.
Am pierdut un univers si tot ce pot sa spun este ca nu inteleg de ce...

Maestre, parintii mei sa vor bucura de prezenta dumneavoastra acolo!