Sociologii isi exprima ingrijorarea fata de modul detasat in care romanii privesc criza, care incet, incet isi face simtita prezenta si la noi. De asemenea ei sfatuiesc mass-media sa trateze cu seriozitate criza si sa nu faca excese in prezentarea evenimentelor, nici sa nu lase populatia cu un sentiment de relaxare, dar nici sa nu abordeze tonuri grave pentru a nu crea panica.
E adevarat ca in momentul in care ceva independent de tine este prezentat in mod exagerat, tu, care nu stii de fapt la ce sa te astepti si nici macar nu stii ce optiuni ai, te poti lasa influentat de opiniile publice exprimate de diverse persoane mai mult sau mai putin avizate... Ceea ce este mai mult decat evident este resemnarea care pluteste in atmosfera. Eu nu cred ca romanii ignora ce se intampla, dar cred cu tarie ca s-au resemnat. Nu stiu care vor fi consecintele si nici macar nu stiu ce solutii ar exista. Nu inteleg implicatiile macroeconomice ale unei crize si trataeaza cu atitudinea celui care a trecut prin atatea incat inca o criza nu-l darama... Poate daca am intelege efectele crizei pe termen lung si am sti cum sa ne protejam ca tara, resursele si tot ceea ce este un atuu in fata unei astfel de crize, poate am reusi sa nu ne dezechilibram. Ar fi fost poate un moment bun sa nu ne mai preocupe orgoliile personale, politice sau de alta natura, dar solidaritatea la romani este o vorba de dansii inventata. Pe de alta parte dupa 19 ani in care tot sistemul politic si executiv a inselat increderea publica pentru a-si insusi beneficii personale, cum poti sa te simti reprezentat de ei si cum poti sa mai crezi ca facand un efort, la indemnul lor, se poate intampla ceva bun pentru tine sau mai bine zis nu se intampla ceva bun doar pentru ei?! Oamenii nu mai au incredere. Mai curand ar da crezare unui prezentator tv decat oricarui reprezentat al statului sau al vreunei institutii. Cu greu invatam sa ne asumam situatii si sa actionam in incercarea de depasire a unei crize. Ne lipseste orgoliul ca tara si popor,ne lipseste identitatea, ne lipseste ambitia, ne lipsesc liderii si mai ales ne lipseste coerenta. Luati rand pe rand, fiecare dintre noi am fi dispusi sa facem ceva sa fie mai bine, dar nu mai avem incredere ca ceea ce ni se spune sa facem este intr-adevar bine pentru noi. Deja ne-a intrat in reflex sa ne intrebam ce si mai ales cui ii iese ceva la afacerea asta. Si din pacate nici nu ne inselam prea tare. In fiecare criza cineva a stiut sa se pozitioneze bine si sa iasa castigat. Ideea este daca acel cineva care castiga din toate astea, poate oferi o solutie si pentru restul...
Resimt greutatea acestui an si recunosc ca pana si eu ma simt depasita de evenimente si tot ce pot sa fac este sa astept sa vad ce se va intampla. Cate planuri iti poti face cand nu stii ce s-ar putea intampla? Poti sa nu mai ai asteptari de mai bine, poti accepta ca va fi un an mai rau decat oricare altul anterior, dar nu poti sa faci nimic sa preintampini ceva abstract...
E adevarat ca in momentul in care ceva independent de tine este prezentat in mod exagerat, tu, care nu stii de fapt la ce sa te astepti si nici macar nu stii ce optiuni ai, te poti lasa influentat de opiniile publice exprimate de diverse persoane mai mult sau mai putin avizate... Ceea ce este mai mult decat evident este resemnarea care pluteste in atmosfera. Eu nu cred ca romanii ignora ce se intampla, dar cred cu tarie ca s-au resemnat. Nu stiu care vor fi consecintele si nici macar nu stiu ce solutii ar exista. Nu inteleg implicatiile macroeconomice ale unei crize si trataeaza cu atitudinea celui care a trecut prin atatea incat inca o criza nu-l darama... Poate daca am intelege efectele crizei pe termen lung si am sti cum sa ne protejam ca tara, resursele si tot ceea ce este un atuu in fata unei astfel de crize, poate am reusi sa nu ne dezechilibram. Ar fi fost poate un moment bun sa nu ne mai preocupe orgoliile personale, politice sau de alta natura, dar solidaritatea la romani este o vorba de dansii inventata. Pe de alta parte dupa 19 ani in care tot sistemul politic si executiv a inselat increderea publica pentru a-si insusi beneficii personale, cum poti sa te simti reprezentat de ei si cum poti sa mai crezi ca facand un efort, la indemnul lor, se poate intampla ceva bun pentru tine sau mai bine zis nu se intampla ceva bun doar pentru ei?! Oamenii nu mai au incredere. Mai curand ar da crezare unui prezentator tv decat oricarui reprezentat al statului sau al vreunei institutii. Cu greu invatam sa ne asumam situatii si sa actionam in incercarea de depasire a unei crize. Ne lipseste orgoliul ca tara si popor,ne lipseste identitatea, ne lipseste ambitia, ne lipsesc liderii si mai ales ne lipseste coerenta. Luati rand pe rand, fiecare dintre noi am fi dispusi sa facem ceva sa fie mai bine, dar nu mai avem incredere ca ceea ce ni se spune sa facem este intr-adevar bine pentru noi. Deja ne-a intrat in reflex sa ne intrebam ce si mai ales cui ii iese ceva la afacerea asta. Si din pacate nici nu ne inselam prea tare. In fiecare criza cineva a stiut sa se pozitioneze bine si sa iasa castigat. Ideea este daca acel cineva care castiga din toate astea, poate oferi o solutie si pentru restul...
Resimt greutatea acestui an si recunosc ca pana si eu ma simt depasita de evenimente si tot ce pot sa fac este sa astept sa vad ce se va intampla. Cate planuri iti poti face cand nu stii ce s-ar putea intampla? Poti sa nu mai ai asteptari de mai bine, poti accepta ca va fi un an mai rau decat oricare altul anterior, dar nu poti sa faci nimic sa preintampini ceva abstract...
Din pacate, mai pe toti ne vor depasi evenimentele legate de criza. Este absolut normal sa fie dificil daca guvernantii, in loc sa introduca banii veniti din munca romanilor din strainatate in economia reala, au preferat sa-i bage in consum ca de acolo se fura mai bine....si daca toata economia se bazeaza pe firme straine iar societatea pe importuri, de unde resurse sa depasim criza? Bine zice nea Badea...traim in Romania, doar ca nici timpul nu ne mai ajunge sa facem fata.....
RăspundețiȘtergere